Au, inima mea!!!

Injured heart.Cu ceva saptamani ma intorceam de la spital cu o colega. In metrou, in timp ce discutam, am observat o tanara de 20 de ani ce se uita insistent la noi. Dupa cateva statii isi face curaj sa ne abordeze spunandu-ne ca si-a dat seama din conversatia noastra ca suntem medici. Ne intreaba apoi usor speriata daca ar trebui sa mearga la camera de garda, pentru ca are o durere  in piept care se duce in umar de cateva ore.

Sunt convinsa ca toti am simtit la un moment dat o durere in piept… fizica (probabil si metaforica..:)). Cum sa stim daca este cazul sa ne speriem, sa mergem la medic, daca durerea este intr-adevar de la inima sau poate e…indigestie?

Durerea toracica este cel mai frecvent motiv de prezentare la camera de garda pentru pacientii peste 15 ani. Caracterele acesteia variaza de la persoana la persoana. Poate fi ca o lovitura de pumnal, o durere surda sau o compresie. Chiar daca durerea in piept poate fi semnul unei boli de inima, poate avea si alte cauze comune mult mai putin grave. Numai 13 % din vizitele la camera de garda pentru dureri toracice sunt de fapt legate de o afectiune a inimii.

Aflarea cauzei durerii este uneori dificila si pot fi necesare analize sangvine, radiografii, CT sau alte teste pentru punerea unui diagnostic. De obicei insa, un istoric amanuntit luat de personalul medical ne poate arata cauza.

Cand este durerea toracica grava?

Bolile de inima sunt principala cauza de mortalitate si principalul simptom al pacientilor ce fac un infarct miocardic acut este durerea in piept. Termenul de durere este insa inselator. Durerea de inima nu este intotdeauna o durere clasica, si nu este totdeauna in piept. De aceea noi folosim termenul de angina pectorala. Aceasta se traduce prin senzatie de strangere in piept. Nu este doar o lectie de semantica. Sunt oameni care nu recunosc senzatia pe care o au ca durere si pot face un infarct stand linistiti acasa.

Care sunt cauzele durerii toracice?

Afectarea urmatoarelor structuri poate duce la durere toracica:
• Peretele toracic, incluzand coastele, muschii si pielea
• Spatele, inclusiv coloana vertebrala, nervii si muschii spatelui
• Plamanul, pleura (foita care inveleste plamanii) sau traheea
• Inima, inclusiv pericadul (sacul ce inveleste inima)
• Aorta
• Esofagul –cel mai frecvent BRGE.
• Diafragmul
• Durere iradiata din cavitatea abdominala, inclusiv de la organe ca stomacul, vezica biliara si pancreasul.

Fiecare boala poate avea semne si simptome clasice, insa pot fi si prezentari atipice, iar de multe ori simptomele se suprapun. Varsta, sexul si rasa pot influenta prezentarea bolii astfel ca personalul medical trebuie sa ia in considerare toate aceste variabile inainte de a ajunge la un diagnostic.

Cand este durerea in piept de la inima?

Cum poti sa iti dai seama daca ar trebui sa te ingrijorezi? Sunt doua lucruri la care trebuie sa ne gandim cand decidem daca durerea este ingrijoratoare sau daca putem exclude o boala de inima

• Caracterele durerii
• Riscul persoanei care prezinta durerea.

Simptomele tipice de angina sunt:

• Compresie toracica, apasare sau durerea ca o „gheara”. Pacientii descriu aceasta senzatie ca o greutate care apasa pe piept. Durerea este localizata de obicei in partea stanga a pieptului deasupra ultimelor coaste, dar de cele mai multe ori nu o pot localiza cu exactitate.
• Respiratie grea
• Transpiratii, greata, anxietate
• Durere care se duce in umarul stang, pe mana stanga sau in gat sau mandibula.
• Apare de obicei in timpul efortului fizic, la acelasi prag de efort.

Ce alte simptome are un infact miocardic?

Acestea sunt simptomele tipice si prezenta tuturor acestor caracteristici trebuie sa ne ingrijoreze.

Multi pacienti au insa simptome atipice.
• Durerea nu este pe partea stanga: uneori se afla pe partea dreapta, in centrul pieptului si uneori este la baza sau chiar in abdomen.
• Absenta durerii: unele persoane nu simt nici o durere. De obicei au o respiratie mai grea.
• Durere ascutita, sau simptome asemanatoare indigestiei.

Care sunt factorii de risc pentru o boala de inima?

Celalalt factor pe care trebuie sa il luam in considerare cand incercam sa decidem daca durerea din piept este data de o afectiune a inimii sunt factorii de risc. Este o diferenta mare intre aceeasi durere in piept la o femeie de 20 de ani fata de un parbat de 50 de ani, diabetic si fumator. Factorii de risc pentru boala de inima sunt:

Varsta – riscul de infact creste progresiv, la barbati de la 45 de anican-stock-photo_csp12804414 iar la femei de la 55. Poate aparea si sub aceasta varsta, dar este mult mai putin probabil.
Sexul – barbatii au un risc mai mare decat femeile
Genetica – daca un membru apropiat al familiei are boala cardiovasculara riscul tau este mai mare. Riscul este mult crescut daca acel membru al familiei are sub 50 (barbat) sau 60 de ani (femeie).
Fumatul – fumatul ucide mai mult prin infarct decat prin cancer pulmonar. Uneori le-as recomanda pacientilor sa se lase de fumat si sa se apuce de hobbyuri mai putin periculoase, cum ar fi sporturile extreme, dresajul pitbulilor sau prinsul sulitelor..:)
Hipertensiunea si diabetul
Colesterolul crescut.

Cu cat sunt prezenti mai multi factori de risc, cu atat este mai probabil ca durerea sa fie de la inima. Daca nu exista nici unul din acesti factori de risc, mult mai probabil ca durerea sa aiba o alta cauza.

Cand nu este durerea din piept legata de inima?

Sunt cateva simptome care ne indreapta gandul departe de boala de inima:
• Durerea este ascutita si pe o perioada scurta – durerea ca un junghi care dureaza cateva secunde nu este de obicei de origine cardiaca
• Durerea care persista ore intregi – durerea de inima cedeaza de obicei in repaus in 20-30 de minute. Singura durere de inima care persista peste aceasta perioada de timp este cea din infarct.
• Durerea se agraveaza cu miscarea – durerea care creste in momentul in care apasam pe acea zona, sau care se agreveaza cu respiratia este cel mai probabil de la muschii sau oasele cutiei toracice.
• Durerea pe care o arati cu degetul – durerea de inima este greu de localizat.
• Cedeaza la antiinflamatoare.

Sper ca aceste sfaturi sa va ajute. Este bine sa stim simptomele durerii de inima si sa ne cunoastem factorii de risc. Daca aveti o durere ingrijoratoare, adresati-va unui medic. Daca aveti risc crescut si simptome clasice de durere anginoasa, prezentati-va la camera de garda sau chemati ambulanta.

7 lucruri de facut pentru o inima de fier

heart Principalele boli ale inimii sunt consecinta stilului de viata. Desi urmarile se vad in timp, majoritatea oamenilor incearca sa faca o schimbare cand deja este prea tarziu. Ce ar trebui sa facem pentru a ne pastra inima tanara si plina de viata?

Nu exista din pacate nici o pastila miraculoasa care sa stearga urmarile imbatranirii si ale unor obiceiuri nesanatoase. Singurul lucru care functioneaza este un stil de viata frumos. Iata x lucruri care va vor face inima sa sara in sus de bucurie.

 

  1. Fa sport cel putin 30 de minute/zi, minim 5 zile pe saptamana!

Un nou studiu din Australia a demonstrat ca statul nemiscat perioade lungi de timp scade durata vietii. Vegetatul are o influenta nesanatoasa asupra lipidelor si glucidelor din sange.

Exercitiul regulat, zilnic, poate reduce riscul cardiovascular. El ajuta atat la controlul greutatii, cat si la prevenirea altor afectiuni ce pot impovara inima, cum ar fi hipertensiunea, colesterolul ridicat sau diabetul. Incercati sa aveti intre 30-60 de minute de activitate fizica moderat in majoritatea zilelor . Totusi, chiar si perioade mai scurte sunt de folos inimii, asa ca este important sa nu renuntati. Puteti sa impartiti acest timp in 3 sedinte de 10 minute, de exemplu, pentru acelasi beneficiu cardiac.

Exercitiul nu trebuie sa fie plictisitor – planificati o seara cu rolele, sau la bowling. Apucati-va de escalada sau faceti-va un abonament la inot!

Aspiratul sau curatul podelelor cu mopul nu este poate la fel de inviorator ca o clasa de Zumba sau Body Slam, dar aceste activitati casnice ard calorii. Puneti o muzica vesela si hai sa ne apucam de treaba!

Exercitiul fizic poate fi falsificat – parcati mai departe, mergeti pe scari, sau iesiti afara si vizitati un prieten, in loc sa ii scrieti pe facebook!

  1. Mananca sanatos!

O dieta sanatoasa poate reduce riscul cardiovascular. Nu uitati sa mancati multe fructe, legume si cereale integrale.

– Faceti timp pentru micul dejun. Este masa peste care nu trebuie sa sariti.foods-good-for-heart

– Mancati nuci, migdale, fistic, alune – au un efect important in reducerea riscului cardiovascular.

– eliminati alimentele cu continut crescut de zahar si sare (majoritatea alimentelor procesate!)

 

  1. Mentineti o greutate normala!

Obezitatea creste atat riscul de boala cardiaca, cat si de diabet sau hipertensiune.

  1. Somn suficient si de calitate!

Privarea de somn nu te lasa doar obosit si cascand toata ziua – iti poate afecta sanatatea. Lipsa de somn duce la risc mai mare de obezitate, hipertensiune, inflarct miocardic, diabet si depresie.

Majoritatea adultilor au nevoie de 7-9 ore de somn pe toate. Daca te trezesti odihnit si fara alarma, inseamna ca dormi suficient. Daca intinzi mereu mana dupa butonul de snooze si te chinui sa te ridici din pat, inseamna ca ai nevoie de mai mult somn in fiecare noapte.sleep-like-a-baby

Fa somnul o prioritate! Fixeaza un orar pentru somn si tine-te de el. Pastreaza linistea si intunericul in dormitor, pentru a dormi mai usor.

Evita cafeaua sau alte substante excitante. Si inchide calculatorul, tableta, telefonul cu cel putin 1 ora inainte de culcare.

  1. Cunoaste-ti numarul!

Nu, nu e vorba de numarul de telefon. Mergeti la control regulat si faceti analize. Chiar daca sunteti tineri, este important sa va faceti analizele uzuale.

  • TA trebuie masurata cel putin o data la doi ani la tineri, mai des daca aveti alti factori de risc.
  • Colesterolul : o data la 5 ani de la 20 de ani, daca aveti hipertensiune sau obezitate. Daca nu aveti factori de risc, incepeti sa il monitorizati regulat de la 35 de ani –barbatii si 45 de ani – femeile.
  • Screeningul pentru diabet se face de la varste mai tinere daca aveti factori de risc sau istoric familial, altfel, incepe in mod normal de la 45 de ani.

 

  1. Renunta la stres.

Stressul creste tensiunea, pulsul si nivelul hormonilor de stress, cum ar fi cortizolul. Astazi, suntem din ce in ce mai putin capabili sa lasam stressul la scoala sau la munca. Este important sa gasiti activitati care sa va reduca stresul: ascultati muzica 10 minute, fara sa faceti altceva. Tricotatul, cusutul sau crosetatul scad stressul. Pentru cei carora nu le place acul, un puzzle are acelasi efect.

Nu uitat sa radeti. Un studiu al Universitatii Maryland arata ca rasul scade stressul ce lezeaza endoteliul – tesutul care captuseste vasele de sange.

  1. Fii voluntar pentru a lupta cu boala de inima.

Oamenii ce participa la activitati de voluntariat au o viata mai lunga si mai sanatoasa. Este chiar atat de simplu. Probabil pentru ca voluntariatul reduce izolarea si creste conectivitatea sociala. Efectul protector asupra inimii este insa cert.

Nu uitat sa aveti grija de inima vostra!🙂

A lua sau a nu lua MULTIVITAMINE

B_vitamin_supplement_tablets

Există o concepție populară care susține că o doză zilnică de vitamine acționează ca un panaceu. Acestea reprezintă în concepția multor oameni răspunsul pentru orice problemă, de la banala răceală până la orice tip de cancer. Preparatele multivitamine reprezintă cea mai mare parte din suplimentele alimentare, fiind utilizate de o treime din americani.

Cât de adevărate sunt însă proprietățile acestora?

Un studiu recent realizat în Statele Unite pe un lot de aproximativ 15 000 de medici și-a propus să vadă care este efectul vitaminelor asupra apariției bolilor de inimă. Rezultatele studiului, ce a durat 11 ani, nu au arătat nici o diferență în privința bolii cardiovasculare între subiecții ce au primit vitamine și cei ce au primit placebo. Se pare însă că cei care au primit multivitamine au avut o mică scădere a cazurilor de cancer (1)(2).

Acesta nu este primul studiu care urmărește eficacitatea acestor preparate atât de răspândite. Într-un studiu început în anii 80 multivitaminele nu au fost corelate cu mortalitatea prin cancer (3). Un alt studiu realizat pe 160 000 de femei nu a arătat nici o legătură cu diverse tipuri de cancere, printre care cancerul de sân sau de colon (4). În fine, un studiu realizat în Suedia pe 35000 de femei a arătat o creștere cu 19% a riscului de cancer de sân față de femeile care nu utilizau preparate multivitaminice (5).

Nici unul din aceste studii nu a putut demonstra clar utilitatea acestor suplimente. Cert este însă că o dietă echilibrată bogată în fructe și legume acoperă toate nevoile vitaminice. Mai mult decât atât, deși beneficiul suplimentelor nu a putut fi încă demonstrat, există numeroase studii care demonstrează efectul protector cardiovascular al unei diete sănătoase (6).

Mai multe despre caracteristicile unei diete sănătoase, cu o ocazie viitoare!😉

_________________________________

1. Sesso HD, et al. Multivitamins in the Prevention of Cardiovascular Disease in Men: The Physicians’ Health Study II Randomized Controlled Trial. JAMA 2012;308:1751-60.

2. Gaziano JM, Sesso HD, Christen WG, et al. Multivitamins in the prevention of cancer in men: the Physicians’ Health Study II randomized controlled trial. JAMA 2012;308:1871-80.

3. Watkins ML, Erickson JD, Thun MJ, Mulinare J, Heath CW Jr. Multivitamin use and mortality in a large prospective study. Am J Epidemiol 2000;152:149-62.

4. Neuhouser ML, Wassertheil-Smoller S, Thomson C, et al. Multivitamin use and risk of cancer and cardiovascular disease in the Women’s Health Initiative cohorts. Arch Intern Med 2009;169:294-304.

5. Larsson SC, Akesson A, Bergkvist L, Wolk A. Multivitamin use and breast cancer incidence in a prospective cohort of Swedish women. Am J Clin Nutr 2010;91:1268-72 subsequent events.

6. Sofi F, Abbate R, Gensini GF, Casini A. Accruing evidence on benefits of adherence to the Mediterranean diet on health: an updated systematic review and meta-analysis. Am J Clin Nutr 2010;92:1189 – 1196

Despre importanța somnului (I)

Image

Somnul este esențial pentru sănătatea și starea de bine a unei persoane, cu toate acestea din ce în ce mai multe studii raportează că majoritatea oamenilor nu dorm un număr suficient de ore pe noapte (diverse studii arată că între 60-75% din americani au probleme legate de somn cel puțin câteva nopți pe săptămână).

Cantitatea de somn necesară variază de la persoană la persoană, dar majoritatea oamenilor au nevoie de aproximativ opt ore de somn pe noapte. Unele persoane sunt capabile să funcționeze la capacitate maximă dacă au dormit șase ore, altele au nevoie de zece. Trebuie reținut însă că, în general, la mai puțin de șase ore de somn pe noapte încep să se vadă consecințele deprivării de somn.

În timp, lipsa unui somn suficient și de calitate poate duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi creșterea în greutate, hipertensiunea arterială sau scăderea imunității organismului.

Harvard Women’s Health Watch sugerează șase motive pentru care merită să încerci să obții un somn de calitate:

1.     Învățare și memorie: Somnul ajută creierul să proceseze informațiile și să le rețină printr-un proces numir consolidarea memoriei. În diverse studii, oamenii care au dormit după ce au învățat o anumită activitate au avut rezultate mai bune la teste.
2.     Metabolism și greutate: Deprivarea cronică de somn poate cauza creștere în greutate prin afectarea modului în care corpurile noastre procesează și depun glucidele, și prin modificarea nivelelor unor hormoni care ne influențează apetitul.
3.     Siguranță: Datoria de somn contribuie la tendința de a ațipi în timpul zilei. Aceste momente pot duce la diverse greșeli, cum ar fi erori medicale sau accidente rutiere.
4.     Starea de spirit: Lipsa somnului duce la iritabilitate, inatenție și scăderea capacității de concentrare. De asemenea te face să fii prea obosit pentru a te bucura de lucrurile care îți.
5.     Sănătatea inimii: Anomaliile somnului sunt corelate cu hipertensiune, creșterea hormonilor de stres și bătăi cardiace neregulate.

6.     Boli: Lipsa somnului alterează funcția sistemului imunitar. Un regim de somn suficient poate ajuta la lupta împotriva cancerului.

6 sfaturi pentru o memorie de durata

Creierul uman reprezintă o bibliotecă gigantă în care, în locul cărților, sunt stocate amintiri. În mod normal, suntem capabili să extragem  o anumită informație din „baza noastră de date” instant, însă ați trecut cu singuranță prin momente în care nu vă puteați aduce aminte diverse lucruri. Nimănui nu îi place o bibliotecă dezorganizată, în care nu poți găsi nimic. Lacunele din memorie pot fi lucruri triviale, cum ar fi faptul că niciodată nu îți poți localiza telefonul, dar pot afecta chiar și relațiile sociale. Nimic nu e mai neplăcut decât o conversație în care încerci să eviți în continuu să te adresezi direct persoanei din față pentru că nu îți mai aduci aminte cum se numește. Dacă te-ai identificat cu una din situațiile anterioare, nu dispera! Există câteva metode simple prin care îți poți îmbunătăți memoria:

1. Fă exercițiu fizic în mod regulat.

Mens sana in corpore sana! Un corp sănătos este strâns legat de sănătatea mentală. Diverse studii au demonstrat că exercițiul fizic viguros crește plasticitatea neuronală. Dacă ai luat vreodată o pauză în timp ce învățai pentru a alerga sau pur și simplu pentru a te plimba în pas alert în jurul blocului, cu siguranță înțelegi importanța acestui concept.

2. Implică-te!

E de la sine înțeles că o relație bună cu familia și cu prietenii îți oferă o stare de bine din punct de vedere emoțional și social. Relațiile au însă impact chiar și asupra sănătății, în mod special asupra creierului. Sunt mai multe mecanisme prin care  o viață socială activă previne pierderile de memorie însă unul din cele mai importante constă în faptul că prietenii și familia ne ajută să procesăm mai bine evenimentele stresante.

3. Menține o dietă sănătoasă.

Cu siguranță ai mai auzit acest sfat, dar poate nu știai că unele alimente îți protejează memoria, în timp ce altele pot duce la slăbirea creierului prin diferite boli. Încearcă să mănânci multe fructe, legume, cereale integrale și nuci. Evită carnea roșie, lactatele și alimentele procesate.

4. Încearcă să ai un somn odihnitor.

Consolidarea memoriei depinde de un somn de calitate. Deși cantitatea de somn necesară diferă între persoane, în general un adult are nevoie de șapte ore și jumătate. Cercetările recente au arătat că sunt necesare cel puțin șase ore de somn pentru  a avea o memorie optimă. Pentru un somn de calitate este important să îți formezi o rutină și să încerci să adormi la aceeași oră în fiecare seară. Evită cafeaua și alți stimulanți! Deși cresc atenția pe termen scurt, afectează calitatea somnului astfel că în timp îți vor scădea capacitatea de a stoca informații.

5. Învață ceva nou.

Factorul decisiv pentru creșterea rezervei cognitive nu este reprezentat doar de anii de educație formală, ci de activitățile stimulante efectuate. În alte cuvinte, indiferent de nivelul de educație, orice persoană poate învăța toată viața. Nu e nevoie să mergi zi de zi la școală (deși acestă activitate îți stimulează memoria permanent!). Iată câteva idei: vizitează un muzeu, învață să cânți la un instrument, cercetează un domeniu care te-a pasionat întotdeauna sau alătură-te unui club de carte. Poți juca șah sau poți învăța web design. Fii creativ!

6. Organizează-te!

După cum este mai ușor să găsești un lucru pe un birou aranjat, tot așa este mai ușor să îți aduci aminte practic orice lucru când ziua ta este organizată și nu haotică. Folosește o agendă și liste pentru diversele lucruri pe care trebuie să ți le aduci aminte în cursul zilei. Nu uita să te concentrezi pe fiecare activitate în parte!

Arta pentru viață

Ce este arta? O colecție de obiecte cu uz estetic sau ceva mai mult?

Totdeauna am considerat ca a fi artist nu înseamna a te încadra într-un tipar tradițional: nu toți pictorii sunt artiști, dar până și un vânzător ambulant își poate exercita meseria cu artă.

Ce este arta? În viziunea mea, arta reprezintă expresia perspectivei fiecărui individ asupra vieții. Unii aleg sa o reprezinte prin sculptură, alții prin film, alții..prin transformarea unei simple conversații în artă. Căci viața este doar o adunătură de momente legate între ele și fiecare moment în sine poate fi o capodoperă. Depinde doar de autor: „a fi sau a nu fi artist?” rămâne întrebarea esențială.

         Sunt oameni care trec prin fiecare zi fără a-și lua timp sa savureze minunația unei clipe… sunt oameni care nu sunt conștienți că momentele valoroase sunt de obicei create, nu doar primite. Zâmbetul unui copil, poveștile bunicilor, sentimentul de nedescris pe care îl ai după ce ai făcut o faptă bună, un curcubeu reflectat într-o picătură de apă.. Acestea sunt doar câteva exemple de fragmente de frumos pe care le poți pierde din neatenție.

         Dar a îți transforma viața într-o opera de artă presupune mai mult decât doar a observa estetica din jur. Un artist adevărat vede frumosul în orice lucru, oricât de neînsemnat ar părea. Chiar și un examen pentru un student, un deadline pentru un ziarist, o operație pentru un medic, un eseu pentru un tânăr care dorește să își împingă limitele reprezintă modalități de a ieși din ordinar. Mai mult decât atât, asemenea sculptorului care vede o capodoperă într-un bloc de piatră, omul-artist vede în orice posibilitate o oportunitate.

         Arta este modalitatea prin care aspectele neplacute ale vieții se metamorfozează în momente de neuitat. Artistul este un simplu om care alege să neglijeze urâtul și să se concentreze pe frumos. Scriitorul Elbert Hubbard scria la un moment dat că arta nu este un lucru, este o cale!